Cu Lupa prin Oras

Frumoasa faţă cu prejudecata

8 Comments

A venit şi a trecut şi Mărţişorul, iar eu scriu despre lucruri citite de Crăciun. O, asta e, timming-ul n-a fost niciodată punctul meu forte. Există prejudecata asta conform căreia femeile frumoase sunt musai proaste. Sau curve. Sau ambele. Dacă se întâmplă cumva să mai fie manechine, fotomodele, prezentatoare tv  sau pur şi simplu secretare, atunci e clar: sigur sunt sărăcuţe cu duhul. Spun asta şi bărbaţii şi femeile. Unii pentru că n-au parte şi se consolează că “sunt acri strugurii”, iar altele pentru că, din nou, n-au parte şi ele de prăjitura frumuseţii şi se consolează la rândul lor cu întrebări retorice “da’ ce-are asta în plus faţă de ce am io”. Frumoasa despre care e vorba în postul ăsta le dă peste nas cu prejudecăţile lor. E româncă de-a noastră, e faină, e inteligentă, foarte cosmopolită, muncitoare şi ambiţioasă. Aflasem despre ea cu mult timp în urmă, dar recent am regasit-o într-un interviu colectiv. Într-o revistă glossy din luna decembrie mi-a atras atenţia un articol jucăuş, în ton cu sărbătorile, în care redactorii invitau nişte persoane publice să răspundă la un fel de chestionar a la Proust, dar adaptat perioadei. Pe scurt, provocarea era să-şi imagineze o cină festivă, la care pot invita pe oricine, oriunde, fără limite geografice sau temporale. Una din întrebările adresate era Care sunt subiectele de discuţie din timpul mesei ? Frumoasa a ales să-i aibă ca invitaţi pe Descartes, Freud, Anais Nin, Marlene Dietrich, Ana Magnani, Gheorghe Dinică, Cristian Tudor Popescu, Leonard Cohen şi Jack Nicholson. Şi uite ce mic scenariu brodeşte ea la cina cu aceste personaje, ca răspuns la întrebarea de mai sus:

Toţi am vrea să ştim întâi şi întâi ce a fumat Descartes. Descartes insistă că gândeşte aşa din naştere şi că nu a fumat nimic, Freud intervine povestind despre experienţele lui cu cocaina pe care a studiat-o îndelung şi povesteşte despre teoria lui despre nevroze. I se adresează direct lui Anais Nin. Anais pare gata să îi arunce cu paharul de şampanie în faţă. Marlene Dietrich  intervine, învăluindu-i pe cei doi în fum de cigarillo şi atrăgându-i atenţia Anei magnani că Dinică o soarbe din ochi de la începutul serii. Ana se face că  n-a observat şi îţi continuă impasibilă discuţia cu CTP despre <Mamma Roma>. Nicholson ne priveşte pe toţi cu ochi de pisică maliţioasă şi îl întreabă confidenţial pe Cohen dacă nu are totuşi şi pentru el ce a fumat Descartes. Cohen râde şi spune că el crede că <Descartes is for real>, doar că poate a uitat un ingredient în teoria lui şi anume dragostea. Ca de obicei, doamnele sunt de acord cu Cohen.

De unde reiese din răspunsul de mai sus că Frumoasa nu e proastă? Păi: 1. dincolo de orice snobism, Frumoasa ştie cine sunt oamenii ăştia; spre deosebire de mulţi dintre cei care-i pun eticheta. 2. are un ochi fin de psiholog şi sesizează esenţialul personajelor şi posibilele relaţii de antipatie/simpatie care s-ar putea naşte între ei la masă. Să-l numim IQ emoţional, după Goleman. 3. răspunsul ei curge extrem de natural, firesc, dovadă că stăpâneşte cuvintele şi funcţia lor şi că analiza şi sinteza – două atribute ale procesului cognitiv numit gândire – nu-i sunt străine. Cârcotaşii vor sări în sus şi vor spune că nu poţi evalua o persoană doar dintr-un răspuns citit într-o revistă. Mda, deci să dăm şi câteva informaţii de context. Frumoasa are 1, 77m, 84-59-89, ochi verzi, gene de căprioară, o piele care-ar scoate-o pe Albă ca Zăpada din poveste şi un aer sofisticat. Asta pentru cine crede că vorbesc minciuni. Prejudecoşii au, de obicei, o burtă de bere/eclere, obrazul buhăit, tenul ars de solar. Frumoasa a terminat un liceu bilingv, în franceză, şi în momentul de faţă vorbeşte fluent engleza, franceză şi spaniolă. Asta în timp ce prejudecoşii abia bonjuresc în limba lui Moliere, pe Shakespeare îl cred “a famous king”şi-l invocă, la nevoie, pe”Dio mio” din telenovele. Frumoasa a fost poreclită “brainiac” de către colegele ei pentru ambiţia de a-şi continua studiile. În prezent studiază psihologia la Sorbona. În timp ce prejudecoşii au intrat cu grămada, cu concurs de dosare, la universităţi neacreditate. Până acum, scorul meciului Frumoasa – Prejudecoşii e 3-0. Ah, şi da, e manechin. De talie internaţională. Adică a îmbrăcat mătase şi a defilat pentru Balenciaga şi nu latex în Bamboo. Nu şi-a pus silicoane şi a învăţat să facă pace cu ea însăşi şi cu trupul ei – prea subţire, după unii, prea departe de “normal”- care nu e obţinut prin înfometare  crudă în scopul alinierii la standardele modei, ci e cel pe care Mama Natură sau Dumnezeu i l-a hărăzit. A învăţat să ocolească pericolul depersonalizării care le pândeşte pe modelele supuse atâtor “roluri”, în multele campanii la care participă, şi n-a uitat să vorbească româneşte după atâţia ani petrecuţi în străinătate. Ba mai mult, cât timp a locuit la New York şi-a decorat loftul cu mobilă românească, cu lăzi de zestre vechi, pictate, şi scaune ciobăneşti, cumpărate de la un colecţionar din Maramureş. Ea e Diana Dondoe şi în viaţa următoare, dacă au dreptate budiştii, I wanna come back on earth as her.

Advertisements

8 thoughts on “Frumoasa faţă cu prejudecata

  1. Acum să-mi fie cu iertare, domnișoara pare bună ca model, dar frumoasă… dă-mi voie ca în calitate de bărbat să am dubii. Arată bine, poate chiar foarte bine , dar până la frumusețe mai e ceva. Nu mai vorbesc de faptul că în spatele pozelor cu ea se află ore bune de muncă. Când oi vedea o poză dimineața la trezire sau un instantaneu din piață atunci când cumpără cartofi, o să pot judeca mai bine.

    În ceea ce privește inteligența, deși nu mai consider o fotomodelă proastă din start, n-aș putea spune că am fost dat peste cap de respectiva. Foarte frumos că vorbește limbile alea străine și că studiază psihologia, dar nu-i nimic extraordinar în asta. De altfel numeroase fotomodele au studiat dreptul. Eu încă le mai aștept pe alea care să studieze ceva mai serios, cu mai puțin dat din gură. Vreau s-o văd și eu pe aia care studiază de exemplu matematică, fizică, chimie sau medicină. Apropo și Natalie Portman era dată drept exemplu dintr-ăsta de fată frumoasă și deșteaptă și ghici ce studiase? Tot psihologia 🙂 Ca o paranteză, din punctul meu de vedere, cel mai tare rămâne tot Dolph Lundgren. Sau dacă vrei un exemplu feminin, poate Marissa Mayer care a plecat de la Google la Yahoo! deși nu-s atât de convins nici de aia.

    • Citind primele rânduri ale comentariului tău, primul gând care mi-a venit a fost”Hm, n-am pus fotografiile cele mai potrivite”. Sunt fotografii din diverse campanii, sunt intr-adevar fotografii de fashion, alese dintre cele care mie mi s-au parut ca sunt reusite la nivel de imagine, tehnica, abordare foto per ansamblu. Nu sunt avocata Dianei si nici nu voi raspunde cu banalul “gusturile nu se discuta”, dar nu pot fi de acord cu afirmatia ta, potrivit careia “… până la frumuseţe mai e ceva”. Faptul că nu corespunde criteriilor estetice ale bărbatului român nu înseamnă că nu este frumoasă; dacă nu e blondă şi nu poartă un sutien care să-i ridice sânii până în amigdale nu intră automat în categoria urâtelor.
      Nu a absolvit MIT, sunt de acord. Nici nu va descoperi tratamentul revoluţionar împotriva cancerului. Dar, din nou, mi se pare exagerat să consideri că nu e mare lucru faptul că studiază psihologia. Psihologia ESTE o ştiinţă, contrar opiniei majoritare în România, ca urmare a campaniei agresive de denigrare din anii de comunism şi a inflaţiei de absolvenţi de psihologie de la Spiru Haret şi alte asemenea universităţi inventate peste noapte. Una e să ai o diplomă de la Sorbona şi alta să ai una de la Spiru Haret. Şi nu. nu e vorba despre snobims intelectual în această diferenţiere, e vorba strict de calitatea studiilor efectuate, de pregătirea profesorilor, de programele de cercetare care există – sau nu- în cadrul universităţii.

      E bine să ai standarde înalte , dar dacă nici exemplul feminin dat de tine nu te convinge … 🙂

      • Faptul că nu corespunde criteriilor estetice ale bărbatului român nu înseamnă că nu este frumoasă; dacă nu e blondă şi nu poartă un sutien care să-i ridice sânii până în amigdale nu intră automat în categoria urâtelor.

        Mor cu placa asta. Ce mai urmează? Ca la noi la nimeni? Am eu o bănuială legată despre ce te gândeai, dar nu e vorba aia. Pur și simplu, șansele ca o fotomodelă să fie cu adevărat frumoasă nu sunt mari. Rolul lor e să vândă un produs, nu e musai să arate extraordinar. Și ca să-ți demonstrez că n-am o pasiune doar pentru blonde, poftim, Aishwarya Rai este o femeie frumoasă (niște exemple nude ca să nu mai aud textul cu pushup).

        O fi psihologia știință că doar are logos în ea, dar părerea mea despre ea n-are de-a face cu denigrarea din anii de comunism (l-am trăit insuficient) și nici cu universitățile unde se studiază. Are de-a face cu rezultatele ei. Pur și simplu nu prea oferă mare lucru. Și să nu crezi că-s singurul care crede asta. Nici psihiatrii sau sociologii nu-s dați pe spate de ea.

        Nu-s convins de Marissa Mayer pentru că deși are niște studii care nu-s de colo și a lucrat la Google, nu prea mi-e clar ce-a realizat mai exact. Spus altfel, n-aș fi chiar extraordinar de surprins dacă aș afla că mai mult dădea din gură pe acolo 🙂

        În orice caz laud atât gestul ei de-a mai lupta cu prejudecata asta, cât și ce-a realizat. Chiar atât de hater nu-s 🙂

      • Nu e o placa, eu nu sunt pick-up. E o realitate. Frumusetea si receptarea ei ca atare de catre privitori sunt constructe culturale care fluctueaza istoric, geografic; adica aceeasi femeie “evaluata” in momente istorice diferite si in tari diferite ar primi si calificativul de frumoasa si pe cel de urata. Aceeasi femeie, cu aceleasi trasaturi. Si da, cica asa ar fi, “ca la noi la nimeni”. Dar asta nu inseamna ca ar fi mai frumoase romancele, inseamna doar ca-si scot mai agresiv atuurile la inaintare, prin asta pervertind intr-o oarecare masura si perceptia barbatilor din jurul lor. Mai e si media cu minunatele sale exemple …
        Linkul dat de tine (de care ma puteam lipsi) nu face decat sa confirme ce spun eu si clar e unilateral – adica ce inseamna frumoasa ptr tine, fara atributul inteligentei, cum era exemplul cu Marissa. Eventual daca cele doua frumuseti ascund 2 mini-creiere in plus, atunci accept si exemplul asta. Si ca un detaliu de ordin “anatomic”: asemenea frumuseti pot cauza cateva neplaceri, de la dureri de spate, imposibilitatea de a dormi comod, pozitia defectuoasa a coloanei prin aplecarea in fata cauzata de greutatea “frumusetilor”, pana la negasirea unei rochii potrivite la magazin (ptr ca hainele se realizeaza pe un tipar standardizat pe marimi). De asta unele femei destepte si prea frumoase ajung pe mana chirurgului sa le mai reduca din frumusete. 🙂

        As fi preferat un link catre un psiholog/sociolog care sustine ca nu e dat pe spate de beneficiile psihologiei. Ala da link. Saun un sondaj printre cei care au fost la psihoterapie din care sa rezulte daca le-a folosit sau nu, si in care sa ma cocoseze procentul majoritar al celor care au raspuns negativ. In psihoterapie nu da din gura terapeutul, ci pacientul. Rolul terapeutului e sa puna intrebarile care trebuie, cum trebuie ptr ca pacientul sa-si gaseasca drumul si iesirea din problema care l-a adus la psihoterapie.

        Un absolvent de medicina, cu specializarea psihiatrie (prin urmare cu studii serioase), fost consumator si dependent de cocaina, a descoperit ca, de multe ori, medicamentele prescrise nu dau aceleasi rezultate la pacienti cu diagnostice similare. Si a mai descoperit ca pacientii pot fi recuperati prin metode mai blande cu stomacul si creierul lor, si anume o anamneza a experientelor prin care au trecut. La fel cum un medic generalist te intreaba de ce boli au suferit in trecut, sau ce boli exista in familie. Cercetarile sale au pus bazele psihoterapiei. Ghici cine e?

      • Nu e o placa, eu nu sunt pick-up. E o realitate. Frumusetea si receptarea ei ca atare de catre privitori sunt constructe culturale care fluctueaza istoric, geografic; adica aceeasi femeie “evaluata” in momente istorice diferite si in tari diferite ar primi si calificativul de frumoasa si pe cel de urata.’

        De acord că frumusețea diferă în timp și spațiu, dar totuși o opinie majoritară există că altfel s-ar alege praful de Miss World și Univers. Iar Aishwarya Rai a câștigat una din competițiile astea de talie mondială.

        Si da, cica asa ar fi, “ca la noi la nimeni”. Dar asta nu inseamna ca ar fi mai frumoase romancele, inseamna doar ca-si scot mai agresiv atuurile la inaintare, prin asta pervertind intr-o oarecare masura si perceptia barbatilor din jurul lor. Mai e si media cu minunatele sale exemple …

        N-are de-a face cu atuurile, unele popoare au pur și simplu mai multe femei dotate și/sau dotate. Cât despre media, te-ai uitat la vreo emisiune italiană sau braziliană, să vezi acolo ce fetițe sunt prin studio? Dacă o pune și pe Kim Kardasian e tacâmul complet. De hatereala pe femeile dotate nu mai zic. Ca bărbat nu pot decât să mă bucur de o pereche de sâni generoși. Apropo, de ce te puteai lipsi de linkul meu? E ceva rău în nuditate mai ales când vorbim despre frumusețe? Preferai să luăm în calcul și hainele ca în cazul fotomodelelor?

        Psihoterapia o fi ajutând, nu zic nu doar că se pune întrebarea dacă n-ar fi putut ajuta la fel de bine și un barman sau o curvă. Eu încă mai aștept să se rezolve cu nebunii care împușcă oameni aiurea pe stradă sau prin școli șamd. Acolo s-ar vedea valorea pisicologiei.

        P.S. Legat de limbile alea străine, păi până și Adrian Mutu știe italiană, engleză și franceză, ba cred c-a învățat și un pic de spaniolă de la nevastă-sa.

      • Întâmplător Aishwarya e una dintre preferatele mele; prin urmare stiu ca a castigat titlul de Miss Univers, plus că, dacă îmi amintesc bine, înainte de respectivul eveniment şi înainte ca Bollywood-ul s-o fure, se pregătea să devină arhitect.Păcat că nu a reuşit să le îmbine pe amândouă. Culmea e că deşi majoritatea o recunosc drept frumoasă, are şi ea detractorii ei, tocmai printre conaţionali, care susţin că faima ei şi faptul că lumea o vede drept frumoasă se datorează nuanţei pielii, mai albe decât a majorităţii indiencelor. Cu alte cuvinte, chiar şi în cazul ei funţionează relativitatea conceptului de frumuseţe.
        Nu am nimic împotriva nudităţii, atâta timp cât nu e gratuită. Iniţial am crezut că linkurile trimit spre nişte poze cu Aishwarya(nu neapărat goală), mare mi-a fost dezamăgirea. Sunt multe fotografii nud extraordinar de frumoase, fie ca femeile din ele sunt dotate sau nu. În schimb, pozele din linkurile tale suflă vânt de pornoşag, de Hustler&Co., şi eu n-am nevoie de aşa ceva aici. E plin internetul de ele. Am înţeles că le-ai folosit ca exemplu, dar poziţia ta se înţelegea şi din cuvinte. Iar invocarea argumentului apartenentei la gen nu e 100% valid, din moment ce există atâţia bărbaţi care nu se identifică cu preferinţele tale.

        Tocmai de aceea “nebunii” îşi împuşcă/înjunghie/strâng de gât nevasta, vecinul, copiii, colegii, fiindcă iau sfaturi de la curve şi barmani. Dorel nu se va duce niciodată la psiholog, asta e sigur. Ca să ai şanse să câştigi la loto nu ajunge să te dai cu capul de zidul plângerii, trebuie să-ţi cumperi cel puţin un bilet, ca în bancul cu evreul. Ca să te ajute psihoterapia trebuie să te duci la psiholog, fie singur, fie încurajat de un prieten, o rudă care din afară îşi pot da seama că nici tu, nici ei nu te pot ajuta, oricât de bine intenţionaţi şi de iubitori ar fi.
        Dorel e poliţist într-o comună de ţară liniştită. N-are mare lucru de făcut, câteva găini dispărute, nişte copii obraznici care-au furat nişte poame din curtea unei bătrâne. Nevasta i-a plecat de un an în Italia la muncă. Mai vine acasă de sărbători sau odată la trei luni. Lui Dorel nu-i prea place situaţia asta, încearcă să bată cu pumnul în masă, că aşa l-a văzut el pe taică-său că “făcea ordine în casă”. La el nu pare să meargă; ori că nu bate el suficient de tare, ori nevastă-sa e emancipată şi feministă. N-au copii încă. Mai bine. Ce s-ar face el singur cu un plod acasă. Colegii lui Dorel ies după muncă la bere. La început Dorel nu prea mergea cu ei, dar de când a rămas singur … Ce să facă acasă? Merge şi el cu ei. Bea o bere, sparge nişte seminţe, mai joacă un fotbal cu băieţii. Dar când ajunge acasă e tot singur. N-o poate suna pe nevastă-sa, e scump roamingul. Mai bagă o bere. După o vreme colegii încep să-l bată pe umăr, hhe, bravo măi Dorele, văd că ne ajungi din urm㪠aşa, măi băiatule. Numărul berilor creşte de la o vizită acasă a nevestii la alta.

        Mama lui Dorel umblă mereu plânsă de la o vreme. Nu-şi mai recunoaşte băiatul. Colegii nu ştiu nici ei ce-i cu el:întârzie la muncă mai mereu, iar atunci când vine, doarme pe el de beat ce e. L-au acoperit ei în faţa şefilor, dar nu se mai poate. Mama lui Dorel crede că cineva i-a făcut farmece, aşa că face ce face şi-l convinge că e mai bine să meargă să vorbească cu preotul din sat. Sâcâit şi îmboldit, Dorel se duce, ca să scape de gura mă-sii. Dorel e deprimat, dar el nu ştie asta. Popa îl ascultă într-o după-amiază, cu jumătate de gând la el şi cu cealaltă jumătate la fânul rămas nestrâns, acum că, uite, vine ploaie mare. Îl pune să zică Tatăl Nostru în fiecare seară de 5 ori şi câteva mătănii şi îi dă dezlegare cu inima uşoară. Dorel e băiat bun, nu-şi face el probleme. Aşa-i le tinereţe, să mai ceartă soţii, se mai împacă.
        Dorel spune rugăciunile şi numără berile.
        Vin Paştile şi Dorel abia aşteaptă să-i vină nevasta acasă, să facă şi ea, ca femeia, cozonaci, friptură de miel. Îi creşte inima numia când se gândeşte la ea. Numărul de beri scade, numărul rugăciunilor creşte.
        Cu o săptămână înainte de Paştile ortodox vine telefonul din Italia: nevastă-sa nu poate veni acasă decât în săptâmâna cealaltă. Bătrâna pe care o îngrijea a căzut şi şi-a fracturat coloana, acum are nevoie de îngrijitor 24h din 24. Dorel simte că i se înfundă urechile când aude una ca asta, dar nu zice nimic. Îşi înghite cuvintele în loc de sarmale.Bănuielile, îndoielile cresc în el în săptămâna patimilor, la fel cum cresc cozonacii prin bucătăriile celorlalte familii din sat. Dar Dorel e calm, nu se mai ceartă cu nimeni, nu mai vine beat la muncă. Maică-sa se bucură, gândindu-se că a făcut bine că l-a convins să vorbească cu preotul. Uite ce liniştit e acum.
        Peste o lună Dorel şi colegii lui trebuie să treacă examenul psihologic anual. O prostie, dacă îl întrebi pe Dorel. Doar el nu-i nebun. Dar înainte de asta, în săptămâna luminată ajunge şi nevastă-sa acasă, dar numai pentru câteva zile. Bătrâna nu poate rămâne fără îngrijitoare. A adus cu ea din Italia tot felul de bunătăţi, de cozonaci italieneşti, bomboane de mentă, haine de ieşit în lume pentru Dorel, plus câteva mii de euro. Lui Dorel nu-i place nimic, nu-i pasă de nimic. Stă numia la masă şi-o ascultă pe ea cum îi povesteşte despre Italia, despre cum sunt lucrurile pe acolo, despre ce vor face ei cu banii când s-o întoarce ea acasă. Din uliţă, văzuţi pe fereastra luminată până târziu în noapte, n-ai zice că ceva nu e-n regulă. Atâta numai că în crucea nopţii, când până şi câinii satului dorm, vecinii de pe două uliţe se trezesc zguduiţi de două zăngănituri cu care ei nu-s obişnuiţi. Apoi încă una. Până se crapă de ziuă au învăţat deja sunteul de încă două ori.
        A doua zi televiziunile asaltează satul: Dorel şi-a împuşcat nevasta, apoi mama care locuia în curtea vecină şi venise să vadă ce se întâmplă. Un vecin ghinionist a avut aceeaşi soartă, înainte ca Dorel să tragă un glonţ în cap cu arma din dotare.
        Examenul psihologic era luna viitoare.

  2. As dori sa te anunt ca ai fost nominalizata din partea mea la Very Inspiring Blogger Award, mai multe detalii gasesti la : http://ilikeitcomplicated.wordpress.com/2013/04/03/very-inspiring-blogger-award/ 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s