O nominalizare

April 7, 2013 by Simona T 2 Comments

Ramona de la ilikeitcomplicated m-a nominalizat, alături de alte bloguri, la Very Inspiring Blogger Award. Lucru care m-a uimit si mi-a facut plăcere în egală măsură; uimit deoarece abia dacă sunt 20 de posturi în total pe blog, mult prea puţin că să aibă timp să fie inspiring şi mi-a făcut plăcere pentru că întotdeauna e plăcut sentimentul că nu scrii în van, că cineva rezonează într-un fel sau altul cu tine, prin intermediul celor scrise. 

Nu este un concurs propriu-zis, e mai mult o nominalizare-leapşă între bloggeri. Una dintre regulile jocului implică renominalizarea, de către mine de data aceasta, a 15 bloguri care mă inspiră. Să-mi fie cu iertare, dar voi încălca regula. Dintre toate blogurile pe care le citesc  cu plăcere şi cu drag, e unul care, de când l-am descoperit, n-a mai fost detronat de altul în preferinţele mele. Nu e un blog literar, dar fata ar putea scrie şi literatură; nu e un jurnal, deşi are multe elemente autobiografice şi detalii destul de personale; nu e un blog jurnalistic,  informativ, deşi autoarea e ziaristă de formaţie; nu e mega,ultra cunoscut, dar are deja 6 ani (nţţ, nu e Simona Tache, nici Simona Catrina). 

Dacă blogurile ar purta haine, după scriitura lor, multe ar umbla îmbrăcate în rochii de prinţese, cu crinoline şi panglici şi tiare, sufocate de corsetele topicii şi cocoşate de greutatea şi mulţimea metaforelor, altele ţi-ar pasa rapid o minge într-un tricou sport de bumbac şi o pereche de pantaloni scurţi, pe când altele ţi-ar deschide uşa politicos, într-un deux-piece pe cât de impecabil pe atât de plictisitor. Blogul ei poartă o rochiţă cu floricele, fluidă şi jucăuşă, până la genunchi, parfum de liliac, o brăţară hand-made din mai multe şnururi de mărţişoare trecute şi pe cap, o bască cu moţ, a la francaise. Aşa scrie Ina. Daţi un click şi nu vă limitaţi la un singur post. Luaţi-le la rând, pe categorii sau pe luni. După 3-4 articole, sigur o să înţelegeţi ce-am vrut să spun.

Pe locul 2 în topul meu e Oraşul Fără Sfârşit, unde elementele de psihologie se împletesc cu filosofia şi teologia  creştină, pentru a diseca bucăţi din nevrotismele cu care ne luptăm în secolul XXI.

Mai sunt şi alte bloguri care îmi spun câte ceva, o informaţie, o poveste, o învăţătură. Dar cele două sunt fursecul de la cafeaua de dimineaţă.

Advertisement